Starea Viitorului 20.0
Autori: Jerome C. Glenn, Theodore J. Gordon, Elisabeta Florescu și echipa rețelei The Millennium Project
Traducere: Elisabeta Florescu și Răzvan Hoinaru
ISBN: 978-0-9882639-6-3
Starea Viitorului 20.0 este a 20-a ediție a rapoartelor Starea Viitorului publicate periodic de Millennium Project încă din 1997. Aceste rapoarte oferă un rezumat executiv al perspectivelor civilizației.
Cele 500 de pagini ale acestei ediții reprezintă o prezentare unică și extinsă a problemelor şi oportunităților viitoare, compilată de echipa The Millennium Project. Studiul oferă o privire amplă, detaliată și ușor de citit privind problematicile viitorului umanității și a ceea ce ar trebui să știm astăzi pentru a evita ce este mai rău și pentru a realiza ceea ce este mai bun pentru viitorul civilizației.
O sursă valoroasă pentru mediul de afaceri, relaţii internaţionale și inspiraţie pentru reglementări viitoare, precum și un cadru general pentru durabilitate, înțelegerea fenomenelor, alinierea sistemelor de valori, etică, știintă și viitor.
— Oana Stănilă, Profesor și Prodecan, Facultatea de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine, Academia de Studii Economice din București
La momentul când ONU se pregătește să-și convoace Summitul pentru Viitor, Starea Viitorului 20.0 este o foarte oportună și vizionară publicaţie care trebuie citită de toţi liderii mondiali și factorii de decizie.
— Jehangir Khan, Secretar General al Consiliului ONU al Președinților Adunărilor Generale ONU
STAREA VIITORULUI 20.0 — REZUMAT EXECUTIV
Majoritatea oamenilor în viață astăzi vor fi în viață în 2050 și majoritatea bebelușilor născuți astăzi vor trăi anul 2100. Riscurile existențiale globale sunt din ce în ce mai recunoscute, dar competițiile de sumă-zero pentru putere geopolitică împiedică relațiile sinergetice dintre sistemele de națiuni, întreprinderi, ONG-uri, universități și ONU care sunt necesare pentru a aborda în mod adecvat aceste riscuri și pentru a realiza ceea ce ar putea fi un viitor magnific pentru toți. Fără colaborarea SUA-China în probleme precum încălzirea globală, viitoare forme de IA, biologia sintetică și armele strategice, este dificil să fii optimist cu privire la viitor.
… Omenirea se confruntă cu o alegere dură și urgentă: o ruinare sau o inovare.
— António Guterres, Secretarul General al ONU
În ciuda faptului că zilnic mass-media se concentrează asupra celor mai teribile evenimente, cei mai mulți oameni trăiesc în pace și le pasă de întreaga umanitate mai mult ca oricând. O mare parte din cunoștințele lumii sunt disponibile gratuit pentru peste 60% din umanitate. Actualizarea datelor pentru fiecare dintre cele 15 provocări globale prezentate în Capitolul 1 al acestui raport, an de an, din 1996, arată că în general, starea viitorului se îmbunătățește. Indicele Stării Viitorului (SOFI) din Capitolul 2, bazat pe 29 de variabile, arată că umanitatea câștigă mai mult decât pierde, dar acolo unde pierde, sau unde progresele sunt puține sau neclare, consecințele ar putea fi foarte grave. Suntem mai sănătoși, mai bogați, mai educați, trăim mai mult și suntem mai bine conectați, dar în detrimentul mediului, creşterii încălzirii globale și a concentrărilor obscene de avuții. Nu avem motive să fim pesimiști, dar nici nu ne putem baza pe succesele trecute.
SOFI arată că dacă tendințele dintre cele 29 de variabile continuă, atunci condiția umanitații va fi mai bună în 2035 decât este astăzi.
Indexul Stării Viitorului 2035
Dacă acționăm corect, viitorul civilizației ar putea fi destul de luminos spre 2035. Capitolul 4 descrie unele dintre potențialele viitoruri pozitive pentru 2045.
Inteligența artificială (IA) va fi mult diferită în 2050 decât este astăzi și mult mai diferită în 2100. Deoarece majoritatea oamenilor în viață astăzi vor trăi cu IA foarte avansată în 2050 și majoritatea bebelușilor născuți astăzi vor trăi într-o lume dominată de IA mult mai avansată, ar trebui să ne preocupam de construirea unui astfel de viitor astăzi.
Guvernarea Inteligenței Artificiale Generale (IAG) s-ar putea să fie cea mai complexă și dificilă problemă de management cu care umanitatea s-a confruntat vreodată, la care Stuart Russell adaugă în capitolul 3: „În plus, eșecul de a o rezolva înainte de a continua dezvoltarea sistemelor IAG ar fi o greșeală fatală pentru civilizația umană. Nicio entitate nu are dreptul să facă această greșeală.” Până acum, nimic nu împiedică omenirea să facă această greșeală.
Deoarece s-ar putea ajunge la IAG în acest deceniu, ar trebui să începem acum să creăm sisteme de guvernare naționale și supranaționale pentru a gestiona acea tranziție de la formele actuale de IA la formele viitoare de IAG , astfel încât modul în care evoluează să fie în beneficiul umanității. Dacă o facem corect, viitorul civilizației ar putea fi destul de luminos pentru toți.
Vorbind în general, există trei tipuri de IA: slabă, generală și super. Inteligența artificială slabă (IAS) variază de la instrumente cu scopuri limitate, cum ar fi diagnosticarea cancerului sau conducerea unei mașini, până la IA generativă care progresează rapid, care răspunde la multe întrebări, generează cod și editează rapoarte. Inteligența artificială generală (IAG) nu există încă, dar mulți experți în IAG cred că ar putea aparea în câțiva ani. Ar fi o IA de uz general care își poate învăța, edita codul și acționa autonom pentru a aborda multe probleme noi cu soluții noi, precum sau dincolo de abilitățile umane. De exemplu, având în vedere un obiectiv, ar putea cerceta surse de date, apela oameni la telefon și să-și rescrie propriul cod pentru a crea capabilități să atingă un obiectiv pe care nu l-a avut înainte. Suprainteligența artificială și-ar stabili propriile obiective și ar acționa independent de controlul uman și în moduri care depășesc înțelegerea umană. Mii de IAG nereglementate care interacționează și dau naștere unei superinteligențe artificiale reprezintă o amenințare existențială pentru umanitate. Detalii despre cum ar putea să fie gestionată tranziția de la IAS la IAG sunt în capitolul 3. Prima secțiune a acelui capitol organizează opiniile a 55 de experți de frunte in IAG din America de Nord, China, Marea Britanie, Rusia și UE bazat pe 22 de întrebări cheie legate această tranziție. A doua secțiune este o evaluare internațională cu participarea a 299 de viitorologi și experți în domeniu cu privire la 40 de reglementări potențiale și probleme conexe și 5 modele de guvernanță globală.
Cursa înarmărilor nucleare este ajutată și în moduri importante este înlocuită de cursa pentru IAG și calculatoare cuantice avansate dintre SUA, China, Uniunea Europeană, Japonia, Rusia și mai multe corporații. Această grabă ar putea însemna că scurtam traiectoriiile în materie de siguranță și nu dezvoltăm în mod corespunzător condițiile inițiale și sistemele de guvernare pentru IAG; și, prin urmare, superinteligența artificială ar putea apărea din mii de IAG nereglementate, evoluînd dincolo de înțelegerea și controlul nostru, și nu în avantajul nostru. Multe IAG-le ar putea comunica, concura și forma alianțe mai sofisticate decât am putea noi înțelege, creând un nou tip de peisaj geopolitic. Cerințele energetice pentru a alimenta această tranziție sunt enorme, cu excepția cazului în care se găsesc strategii mai bune decât modelele mari de limbaj (LLM) și modelele mari multi-model (LMM). Cu toate acestea, proliferarea IA pare inevitabilă, deoarece civilizația poate deveni prea complexă pentru a fi gestionată fără ajutorul IA.
Computerele cuantice elementare deja există și vor avansa mai repede decât ne aşteptăm, dar implementarea aplicațiilor va dura mai mult decât se preconizează. Acestea vor îmbunătăți securitatea cibernetică, inteligența artificială și științele computaționale, care, la rândul lor, vor accelera descoperirile științifice și aplicațiile tehnologice, care la rândul lor cresc atât impactul pozitiv, cât și cel negativ asupra umanității. Aceste perspective sunt prea importante pentru ca omenirea să rămână atât de indiferentă în privinţa lor. Avem nevoie de lideri politici care înțeleg aceste probleme. Decalajul dintre progresul științific și tehnic (S&T) și gradul de conștientizare a liderilor este periculos de mare.
Între timp, temperaturile globale continuă să bată recorduri, crescând nivelului mărilor și acidificarea oceanelor, încetinind curenții oceanici, topind ghețarii și calotele glaciare, degradând recifele de corali și intesificând secetele și alte condiții meteorologice severe (uragane, tornade și inundații). Costul dezastrelor naturale, cauzate parțial de încălzirea globală, a crescut la $280 de miliarde de dolari în 2023 și este probabil să se dubleze în următorii zece ani. Chiar dacă nici o alta moleculă de CO2 sau alte gaze cu efect de seră nu ar mai intra în atmosferă de acum înainte, aceste condiții vor continua să se înrăutățească timp de câteva decenii înainte de a se atinge un nou echilibru de mediu. Omenirea nu este pregătită pentru severitatea schimbărilor climatice viitoare. Populația mondială de 2,5 miliarde în 1950 a crescut la 6,1 miliarde în 2000 și acum este de peste 8 miliarde și ar putea crește cu încă 2 miliarde în doar 25 de ani. Fie încălzirea globală este inversată, fie migrațiile masive din regiunile mai sărace către regiunile mai bogate sunt inevitabile.
Pandemia COVID a provocat prima „pauză” globală, facând omenirea să regândească totul. A crescut gradul de conștientizare colectivă a interdependențelor planetare și a accelerat implementarea multor aplicații de IA și tele-orice — de la educație și muncă până la conferințe și îngrijire medicală. Pentru mulți, realitatea mixtă a devenit noua realitate. De asemenea, a scăzut emisiile de CO2 și a redus dependența de combustibilii fosili. Dar, de asemenea, a tăiat sistemele de aprovizionare pentru orice — de la cipuri de computer la petrol, a redus clasa de mijloc globală cu 54 de milioane de oameni și a crescut sărăcia extremă cu aproximativ 100 de milioane de oameni și, probabil, a ucis peste 15 milioane de oameni. In același timp, efectele sale pot reitera importanța sistemelor globale de alertă timpurie, responsabilitatea colectivă și valoarea previziunii.
Din punct de vedere biologic, după dezastre naturale sau provocate de om, are loc o nouă creștere. Din punct de vedere istoric, dezastrele pot fi urmate de inovații: din cenușa celui de-al Doilea Război Mondial au aparut Națiunile Unite și alte organizații multilaterale pentru a sprijini progresul uman în ansamblu. Rămane de văzut ce va ieși din complexele dezastre mondiale de sănătate, economice și psihologice ale pandemiei globale de COVID. Deși recesiunea COVID a fost cea mai mare de la Marea Depresie, infuziile financiare rapide de peste 11,5 trilioane de dolari în întreaga lume au împiedicat recesiunea mondială să cadă într-o depresie globală, dar au contribuit la inflația din intreaga lume.
Si războiul din Ucraina a contribuit la inflația globală prin reducerea aprovizionării cu cereale și îngrășăminte, dar a crescut investițiile în energie regenerabilă și a accelerat eforturile de reducere a dependenței europene de cărbune și petrol. Din păcate însă, pentru prima dată în 35 de ani, lumea este de asemenea adusă în pragul unei confruntări nucleare!
Deși amenințarea nucleară a revenit în geopolitică, marea majoritate a lumii trăiește în pace. În afară de invazia Ucrainei, nu au fost războaie transfrontaliere majore de peste 70 de ani. Natura războiului însa s-a transformat în: 1) terorism transnațional și local (decesele din cauza terorismului au crescut cu 22% în 2023, cea mai mare creștere din 2017 încoace, dar cu 23% sub vârful din 2015; dar atenție: în raportarea terorismului, definițiile și colectarea de date variază foarte mult); 2) intervenție internațională, inclusiv armate private în războaie interne (de exemplu, Etiopia, Gaza-Israel, Haiti, Mali, Siria și Yemen); și 3) negarea publică a războiului cibernetic și informațional.
Războiul informațional (diferit de războiul cibernetic care atacă computerele, software-ul și sistemele de comandă-control) manipulează informațiile în care au încredere destinatarii fără ca aceştia să fie conștienți, astfel încât destinatarii să ia decizii împotriva intereselor lor, dar în interesul celui care conduce războiul informațional. Știrile false prin mii, dacă nu milioane de roboți activați de inteligența artificială, videoclipuri deepfake și alte forme de înșelăciune manipulează din ce în ce mai mult percepția adevărului, intensifică polarizarea socială, defăimează instituțiile, reduce încrederea în știri, în timp ce publicul nu știe cum să se apere. Universitatea Oxford a identificat 28 de țări care au experimentat campanii coordonate de manipulare a rețelelor de socializare în 2017; acest număr a crescut la 70 doar doi ani mai târziu, iar astăzi fenomenul a cuprins rețelele de socializare din întreaga lume.
Analizele predictive și bazele de date ale atacurilor de dezinformare ar putea fi folosite pentru a anticipa acțiuni de dezinformare, iar apoi alții ar putea identifica și coordona intervențiile preventive, învățând din feedback pentru a face contracararea războiului informațional mai inteligent cu fiecare iterație. Strategiile concentrate doar pe identificarea și ștergerea informatiilor false ar trebui înlocuite cu strategii care anticipează și intervin înaintea atacurilor; altfel, accelerarea unei astfel de poluări a informațiilor cu IA din ce în ce mai sofisticată ar putea distruge coeziunea socială.
Având în vedere tendințele de avansare a biologiei sintetice, științelor materialelor și a IA, în viitor, o persoană va fi capabilă de una singură să creeze și să lanseze o armă de distrugere în masă. Pentru a preveni această posibilitate, s-ar putea dezvolta trei mijloace: 1) mijloace tehnice naționale; 2) o mai bună integrare a aplicațiilor științei cognitive în educație și sănătate publică pentru reducerea bolilor mintale; și 3) programe pentru familie, comunitate și public pentru cultivarea unui comportament sănătos și prevenirea acțiunilor unor astfel de indivizi tulburați.
Pandemia COVID a crescut gradul de conștientizare privind necesitatea de integrare a previziunilor globale în strategiile naționale și transnaționale și în luarea deciziilor globale. Cele 15 provocări globale sunt mondiale în natură și transnaționale în soluții; totusi, luarea și implementarea deciziilor la nivel global sunt aproape inexistente. O mare parte din experiența umană se globalizează, dar guvernarea nu. Sistemele de guvernare nu țin pasul cu interdependența globală în creștere și cu schimbările socio-tehnologice. Pentru a schimba acest lucru, Secretarul General al ONU a propus cinci strategii de previziune pentru a îmbunătăți procesul decizional la nivel global în Agenda Noastră Comună publicată în 2021. Capitolul 5 evaluează aceste strategii. Un grup internațional de viitorologi și experți în domeniu susține în mod covârșitor strategiile propuse și reformele ONU pentru un sistem interconectat care să permită îmbunătățirea procesului decizional la nivel global. Strategia de înalt-nivel a fost considerată Summit-ul ONU al Viitorului ținut în 2024, la Organizația Națiunilor Unite. Milioane de oameni și mii de organizații din întreaga lume au contribuit la planificarea prealabilă a Summit-ului, crescând atenția lumii asupra necesității unei mai bune colaborări globale pentru viitor.
În anii 1970 și 1980 au existat foarte puține discuții despre implicaţiile etice de răspândire a internetului. Acum există mult, mult mai multe discuții despre implicaţiile etice și de securitate ale IA în întreaga lume. Acesta este un indiciu că omenirea devine din ce în ce mai responsabilă în ceea ce privește evaluarea, prognozarea și modelarea viitorului. Desigur, rămâne de văzut cât succes vom avea. Dar, în general, ne îndreptăm în direcția corectă, chiar dacă există amenințări serioase la adresa democrației, a mediului și a coeziunii sociale.
Majoritatea lumii trăia în sărăcie extremă în 1980; astăzi, această rată este de mai puțin de 10% și o treime din lume este clasă medie. Desigur, acest lucru se datorează în mare parte progresului din China și India, dar se așteaptă ca restul țărilor cu venituri mai mici să beneficieze de schimbările tehnologice rapide. Speranța de viață la nivel mondial în 1980 era de puțin peste 60 de ani; astazi este puţin peste 73 de ani. Venitul pe cap de locuitor a crescut de la 2.588 USD în 1980 la 13.840 USD în 2024. Nivelul de alfabetizare mondial s-a îmbunătățit de la 67,6% în 1980 la 88% în prezent. Peste 90% din lume are acces la electricitate. Aproape nimeni nu avea acces la Internet în 1980; în aprilie 2024, aproape 5,5 miliarde de oameni aveau acces. Economia globală crește cu aproximativ 3,2% anual și este de așteptat să atingă 115 trilioane de dolari până în 2025 și aproape s-a triplat în ultimii 20 de ani.
Cu toate acestea, se investește prea mult în putere geopolitică de sumă-zero, în loc să se investească în sinergii dintre națiuni pentru a inversa încălzirea globală, a guverna formele viitoare de IA și biologie sintetică, a contracara războiul informațional și pentru a aborda mai serios alte provocări globale. Atâta timp cât continuăm să ne concentrăm pe puterea geopolitică de sumă-zero, mai degrabă decât pe crearea de sinergii între guverne și oameni, conflictele vor continua într-o formă sau alta.
Acest raport oferă informații pentru navigarea spațiului global complex și pentru o direcție spre un viitor mai durabil, echitabil și favorabil pentru toți.
Raportul complet State of the Future 20.0 este disponibil la https://millennium-project.org/state-of-the-future-version-20.0/. Traducerea în limba română a întregului raport urmează să fie disponibilă în noiembrie 2024.